PSALMUL 119
- Către tine, Preasfântă Doamnă, Stăpână Fecioară, în ceasul necazului meu am strigat şi m-ai auzit!
- Mă rog dar ţie, Doamnă Fecioară, izbăveşte sufletul meu de orice răutate, în toate zilele vieţii mele.
- Săgeţile ascuţite ale ispititorului, cad în capul meu şi sufletul meu, vai mie, se află în primejdia păcatului,
- Dar tu, Stăpână, cu puterea ta zdrobeşte capul şarpelui din iad, capul cumplitului meu vrăjmaş, ca să nu se bucure de căderea mea.
- Bucura-mă-voi şi mă voi veseli de Dumnezeu, Mântuitorul meu,
- Iar pe tine, ajutătoarea mea, te voi mări întru laudă veşnică!
PSALMUL 120 - Ridicat-am ochii minţii mele la cer, unde petreci tu, Împărăteasa cerului şi în inima mea a venit mare mângâiere,
- Căci tu nu vei dormita, nici vei dormi, păzindu-mă de toate năvălirile vrăjmaşului, întotdeauna supraveghind intrările şi ieşirile mele cu milostivire.
- Mărire ţie, Preamilostivă Maică, care te îngrijeşti şi cauţi mântuirea veşnică a sufletului meu!
PSALMUL 121 - Veselitu-m-am cu duhul credinţei şi al nădejdii în tine, preaslăvită Împărăteasă a cerului şi pământului!
- Dacă voi trăi cu evlavie, cu mijlocirea ta, voi trece în Casa Domnului, în lăcaşul cel veşnic, în Ierusalimul cel ceresc, marele oraş, unde slava lui Dumnezeu luminează şi unde luminătorul lui este Mielul!
- O, Stăpână, te rog cu lacrimi, întăreşte credinţa mea în făgăduielile cereşti,
- Învie nădejdea mea spre mila iubitului tău Fiu, Domnul nostru Iisus Hristos.
- Înflăcărează-mi dragostea, ca să fac voia ta cea sfântă şi bineplăcută.
- Mărire ţie, povăţuitoarea mea cea bună pe calea adevărului şi a mântuirii!
PSALMUL 122 - Către tine am ridicat ochii, preaîndurată Maică, care împreună cu iubitul tău Fiu împărăţeşti în ceruri.
- Iată, cum sunt ochii slujnicei spre mâinile stăpânei sale, aşa sunt ochii noştri către tine, Stăpână, până când vom primi de la tine ajutor la bună vreme.
- Binecuvântată să fie apărarea ta,
- Binecuvântată este Fecioria ta în cer şi pe pământ, în mare şi în toate adâncurile,
- Binecuvântat să fie Sfântul tău suflet şi preaslăvit să fie trupul tău cel Sfânt!
PSALMUL 123 - De n-ar fi ca Doamna noastră, pururea Fecioara Maria, să mijlocească pentru noi la Dumnezeu, ne-ar lovi păcatul pentru multele noastre nevoi.
- Când s-au ridicat vrăjmaşii noştri din iad asupra noastră, de vii ne-ar fi înghiţit pe noi, dar tu, preamilostivă apărătoare eşti cu noi şi ne-ai izbăvit de ei.
- Ajutorul nostru este în numele Domnului şi numele tău, Stăpână, e plin de milă!
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în veci vecilor. Amin
PSALMUL 124 - Cei ce nădăjduiesc în tine, Maica lui Dumnezeu, nu se vor teme de bătăile vrăjmaşului.
- Veseliţi-vă şi vă rugaţi toţi cei ce o iubiţi pe Născătoarea de Dumnezeu,
- Că ea vă va ajuta în ziua întristărilor voastre!
- Adu-ţi aminte de îndurările tale, Doamnă Stăpână Fecioară şi păzeşte pribegia noastră pe pământ,
- Şi întoarce-ţi preasfânta-ţi faţă spre noi şi doboară-i pe vrăjmaşii noştri din iad, care caută pierzarea noastră.
- Ca să trăim în pace şi în linişte, în toată evlavia şi curăţia, slăvindu-te pe tine, Stăpâna şi ajutătoarea noastră.
PSALMUL 125 - Când ţi-ai întors prealuminata-ţi faţă de Mamă spre noi, care te cunoaştem pe tine şi ne rugăm ţie, inimile şi sufletele noastre s-au bucurat de darul lui Dumnezeu şi de milele tale!
- Preabinecuvântată eşti tu de Dumnezeu, de către dumnezeieştile puteri ale lui Iisus Hristos, mai mult decât toate femeile de pe pământ.
- Nu se va împuţina lauda ta în gurile noastre, nici credinţa şi dragostea spre tine, Stăpână, în inimile noastre.
- Cei ce te cinstesc cu evlavie, vor fi binecuvântaţi de Dumnezeu şi nu se vor lipsi de tot binele.
PSALMUL 126 - Dacă Doamna noastră, Împărăteasa cerească, n-ar mijloci pentru noi, păcătoşii, la Dumnezeu, Dreptul Judecător, păcatele noastre lesne ar mişca mânia cea dreaptă a lui Dumnezeu spre răzbunare.
- Şi dacă Maica Domnului, ca un Soare gânditor, n-ar lumina toate marginile pământului, cu semne prea minunate şi cu minuni preaslăvite, întunericul necredinţei şi negura nesimţirii uşor i-ar cuprinde pe oameni.
- O, Preaslăvită Stăpână, credem cu osârdie şi te rugăm cu smerenie şi ne închinăm ţie cu bună nădejde, mărturisind în faţa cerului şi a pământului,
- Că tu eşti Lumina cerească neapusă, care luminezi în întunericul deşertăciunilor pământeşti.
- Că tu eşti chezăşia tuturor păcătoşilor care se căiesc spre mântuire,
- Tu eşti iubita Maică a lui Dumnezeu, preabinecuvântată din neam în neam.
- Domnul este cu tine şi prin tine cu noi!
PSALMUL 127 - Fericiţi sunt toţi cei care cu umilinţă se roagă ţie, Preasfântă Doamnă,
- Fericiţi sunt toţi cei ce cunosc sfânta ta voie şi cei ce doresc să facă cele plăcute ţie.
- Aceştia se vor hrăni din dulceaţa roadelor tale şi vor vedea bunătăţile veşnice ale Ierusalimului de sus.
- Fericiţi sunt cei ce te-au născut pe tine, Preasfântă Stăpână, pomenirea lor va rămâne cu laude în veac şi în veac.
- Fericit este pântecele tău care L-a purtat pe Iisus Hristos după trup şi sânii tăi din care El a supt!
- O, tu, ceea ce eşti preafericită şi preabinecuvântată între femei!
- Întoarce-ţi faţa ta de Mamă asupra noastră şi ascultă rugăciunile tuturor celor ce te cheamă!
PSALMUL 128 - Mulţi sunt cei ce se luptă cu mine din tinereţile mele, dar tu, Stăpână, m-ai scăpat de vrăjmaşii mei din iad.
- Mulţi s-au luptat cu mine, dar tu, ajutătoarea mea, nu mi-ai dat sufletul meu în stăpânirea lor în veşnică pieire!
- Tu mi-ai păstrat toate cele lăuntrice şi cele din afară ale mele.
- Ajută-mă să fac roade vrednice de pocăinţă,
- Ca să ajung cu bună nădejde la sfârşitul meu cel creştinesc,
- Şi să mă învrednicesc să văd Rodul preasfânt al pântecelui tău, pe Preamilostivul meu Mântuitor şi Răscumpărător.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în veci vecilor. Amin
PSALMUL 129 - Din adâncul inimii mele te-am chemat, Preasfântă Doamnă, pururea Fecioară, auzi glasul rugăciunii mele, căci la Domnul este mila şi la tine multa izbăvire.
- Scoate-mă, Stăpână, din mâinile vrăjmaşilor mei, ruşinează-i şi nimiceşte năvălirile şi sfaturile lor îndreptate împotriva mea.
- Mântuieşte-mă în ziua durerii şi în ceasul morţii şi să nu laşi sărmanul meu suflet, să stai lângă el cu mângâierea mântuirii veşnice.
PSALMUL 130 - Preasfântă Doamnă, inima mea să nu se înalţe la cele mari şi minunate ale lumii acesteia, că lumea aceasta trece, aşa cum trece şi chipul ei.
- Dar tu, Stăpână, te-ai înălţat deasupra tuturor, prin sfinţenia, slava şi cinstea ta.
- Numai pe tine te-a îndrăgit sufletul meu.
- Numele tău este un mir vărsat şi mireasma milelor tale este mai bună decât toate aromatele.
- Tu singură pătrunzi până la mine, ca dimineaţa, în negura păcatelor.
- Bună eşti tu ca luna, aleasă ca soarele.
- Te aşez, Împărăteasă cerească, ca pe o pecete pe inima mea şi mă închin preasfintei tale măreţii.
PSALMUL 131 - Pomeneşte, Doamnă, Preasfântă Fecioară, pe Proorocul Împărat şi marele tău strămoş David.
- Lui i S-a jurat Domnul cu adevărat şi nu Şi-a călcat jurământul,
- Căci tu ai răsărit dintr-însul ca dintr-o rădăcină binecuvântată.
- Ne-ai înflorit ca un vlăstar din Rai.
- Tu eşti o floare plină şi un crin din văi, care ne-ai înflorit nouă o mireasmă şi o veselie cerească.
- O, rai sufletesc, dătător de viaţă! Cu tine ne mângâiem pe pământul pribegiei noastre.
- Ne veselim de bogăţia slavei tale în sărăcia noastră.
- Săvârşeşte şi ajută, Stăpână Fecioară, ca în viaţa aceasta, hrănindu-ne de bunăvoie şi cu dragoste cu pâinea lacrimilor adevărate, de căinţă pentru păcate,
- Să ne săturăm de Pâinea Vieţii, cu binecuvântatul şi preaslăvitul Rod al pântecelui tău, în vecii vecilor. Amin!
PSALMUL 132 - Iată, cât este de bine şi cât este de frumos, pentru noi, credincioşii, să te cinstim cu bunăcuviinţă şi să te fericim pe tine, Împărăteasă cerească,
- Căci Însuşi Domnul ne umbreşte pe noi cu binecuvântarea Sa, şi ne va răsplăti cu viitoarea fericire veşnică.
- O, Bunule Dumnezeu întreit în Feţe! Cât de multă este mulţimea milei tale pe care o reverşi asupra noastră, a păcătoşilor,
- Prin mijlocirea pururea Fecioarei Maria, pentru noi,
- Că Ţie se cuvine cinstea şi slava. Amin!
PSALMUL 133 - Iată, acum binecuvântaţi pe iubita Maică a lui Dumnezeu, toţi cei ce nădăjduiţi spre numele ei cel Sfânt!
- Ziua şi noaptea întindeţi mâinile voastre spre sfinţenia cea mai presus de ceruri,
- Acolo unde stă ea în negrăita slavă înaintea Preasfintei Feţe Dumnezeieşti.
- Să se mângâie cu harul ei, inimile şi sufletele voastre, cele amărâte peste măsură!
- Binecuvântaţi-o voi toţi, robii ei, cei binecuvântaţi!
- Binecuvântaţi-o voi Îngeri, Arhangheli şi toţi Sfinţii lui Dumnezeu!
- Lăudaţi-o, ceruri ale cerurilor şi apa cea mai presus de ceruri.
- Lăudaţi în vecii vecilor numele ei şi minunile ei!
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în veci vecilor. Amin
DUPĂ CATISMA A OPTSPREZECEA
Sfinte Dumnezeule…Preasfântă Treime…Tatăl nostru…
Te cântăm, Mireasa lui Dumnezeu şi slăvim Naşterea ta cea neajunsă cu mintea, cu care ne-am izbăvit de înşelăciunea diavolului şi de toate nevoile şi cu credinţă strigăm: „Miluieşte turma ta, Fecioară atotbună!” Doboară, Împărăteasă a toate, pe vrăjmaşii care se luptă împotriva noastră, că ei, ca nişte lupi flămânzi, ca să piardă moştenirea Fiului tău!
Slavă…
Cu rugăciunile tale, pierde limba cea cutezătoare, ca să cunoască iubitorii de război cei răi, puterea Ta. Doboară-i cu ameninţarea Dumnezeirii tale, dăruind biruinţă binecredincioşilor creştini!
Şi acum…
Întrecând cetele îngerilor, Preacurată, roagă-L pe Stăpânul Îngerilor să ne eliberăm de patimile cele pierzătoare şi să fim moştenitori ai vieţii celei nepieritoare!
Apoi: Doamne miluieşte (de 40 de ori) şi rugăciunea:
Către tine, Preacurată, Maica lui Dumnezeu, eu, ticălosul, cad şi mă rog. Ştii, Împărăteasă, că eu neîncetat păcătuiesc şi-L mânii pe Dumnezeul meu. Şi de multe ori căindu-mă, devin mincinos în faţa lui Dumnezeu şi mă căiesc şi mă cutremur ca să nu mă trăsnească Dumnezeu, şi apoi, iarăşi săvârşesc păcatul.
Cunoscând toate acestea, Stăpâna mea, Doamnă Născătoare de Dumnezeu, te rog să mă miluieşti, să mă întăreşti şi să-mi dai putere să fac binele. Căci ştii, Stăpână, Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, că mi-am urât întotdeauna faptele mele cele rele şi că iubesc din tot sufletul meu Legea Dumnezeului meu! Dar nu ştiu, Doamnă Preacurată, cum se face că iubesc ceea ce urăsc, iar pe cele bune le calc în picioare. Nu îngădui, Preacurată, să fac voia mea, că nu este bună. Ci să fac voia Fiului tău şi Dumnezeului meu, ca să mă mântuiască şi să mă înţelepţească şi să-mi dea harul Sfântului Duh, ca de azi înainte să încetez săvârşirea faptelor mele celor rele şi să-mi trăiesc zilele ce mi-au rămas, în poruncile Fiului tău, Căruia I se cuvine toată slava, cinstea şi stăpânirea, cu Tatăl cel fără de început şi cu Preasfântul şi Bunul şi de viaţă Făcătorul lui Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!