Puțini sfinți contemporani sunt cinstiți în România cu aceeași căldură ca Iacob Hozevitul — călugăr de origine română, ale cărui moaște, aduse din pustia Iordanului, atrag pelerini din toată țara.
Un cioban devenit pustnic
Născut Ion Iacob în Basarabia, la începutul veacului XX, viitorul călugăr a fost cioban în tinerețe, apoi a plecat spre Țara Sfântă, unde s-a nevoit ani îndelungați la mănăstirea Sfântul Gheorghe Hozevitul, în pustia Iordanului.
Viața de pustnic în peșteră
Iacob s-a retras vreme îndelungată într-o peșteră, trăind în post aspru și rugăciune neîncetată, după modelul vechilor pustnici ai Palestinei. A murit în 1960, iar moaștele lui au rămas neputrezite.
Cum ne rugăm lui
O parte din moaștele Sfântului Iacob Hozevitul au fost aduse în România, la mănăstiri care îi poartă azi hramul. Este chemat des pentru mijlocire în boli grele și pentru statornicie în rugăciune, mai ales de cei cu rădăcini basarabene.
Întrebări frecvente
Î: Cine a fost Sfântul Iacob Hozevitul?
R: Un călugăr de origine română din Basarabia, cioban în tinerețe, nevoitor mulți ani în pustia Iordanului, la mănăstirea Sfântul Gheorghe Hozevitul.
Î: De ce este cinstit mai ales în România?
R: Din pricina originii lui românești și a moaștelor aduse parțial în țară, la mănăstiri care îi poartă azi hramul.
Î: Pentru ce este chemat în rugăciune Sfântul Iacob Hozevitul?
R: Pentru mijlocire în boli grele și pentru statornicie în rugăciune, urmând pilda vieții lui de nevoință aspră în pustie, la fel ca la rugăciunea pentru cel bolnav , rostită de cei ce-i cer mijlocirea.