În popor, praznicul Adormirii Maicii Domnului este cunoscut sub numele de Sfânta Maria Mare — spre deosebire de Nașterea Maicii Domnului din 8 septembrie, numită Sfânta Maria Mică — și poartă, alături de înțelesul bisericesc, un întreg strat de obiceiuri populare românești.
„Paștele verii”
Mulți creștini numesc Adormirea Maicii Domnului „Paștele verii”, din pricina bucuriei mari cu care este întâmpinată după cele paisprezece zile de post, asemenea bucuriei Învierii după Postul Mare.
Ursitul și rodul câmpului
Tradiția populară leagă ziua de 15 august de mai multe rugăciuni cu rost în viața satului: fetele de măritat se rugau pentru un ursit bun, gospodinele pentru temeiul casei, iar bărbații pentru rod bogat la câmp — toate acestea alături de, nu în locul, rugăciunii bisericești către Maica Domnului.
Hotarul dintre vară și toamnă
În înțelesul popular, 15 august marchează și trecerea de la lunile fierbinți ale verii spre răcoarea dinspre toamnă — o zi-reper în calendarul agrar al satului românesc, legată statornic de praznicul bisericesc.
Trei săptămâni mai târziu, un alt praznic marian aduce un strat asemănător de obiceiuri populare — Sfânta Maria Mică .
Întrebări frecvente
Î: De ce se spune „Sfânta Maria Mare” pentru Adormire?
R: Pentru a o deosebi de „Sfânta Maria Mică”, numele popular dat Nașterii Maicii Domnului, prăznuită pe 8 septembrie.
Î: De ce este numită „Paștele verii”?
R: Din pricina bucuriei mari cu care este întâmpinat praznicul, asemănător cu bucuria Învierii, după încheierea unui post aspru de două săptămâni.
Î: Sunt obiceiurile populare de 15 august parte din învățătura Bisericii?
R: Nu toate — unele sunt tradiții populare vechi, alăturate cu vremea praznicului bisericesc, fără să fie învățătură dogmatică a Bisericii.
