Puțini psalmi încap atât de mult într-un spațiu atât de mic. Psalmul 129 are doar opt versete, dar pornește din cel mai de jos loc în care poate ajunge un om și se termină cu nădejdea răscumpărării. Începe așa: „Dintru adâncuri am strigat către Tine, Doamne, Doamne, auzi glasul meu”.
Strigătul din adânc
„Adâncurile” din psalm nu sunt doar un loc, ci o stare: deznădejdea, vina, boala, frica de moarte. Psalmistul nu se roagă de pe o poziție de om drept, ci recunoaște: „De vei căuta la fărădelegi, Doamne, Doamne, cine va suferi?”. Și imediat adaugă motivul nădejdii: la Dumnezeu este milostivirea. Nu vrednicia noastră ne ridică, ci mila Lui.
Ca străjerii care așteaptă dimineața
Partea a doua a psalmului e despre așteptare. Sufletul așteaptă pe Domnul mai mult decât așteaptă străjerii de noapte ivirea zorilor. Oricine a vegheat la patul unui bolnav știe cum se așteaptă dimineața. Psalmul transformă această așteptare în rugăciune.
Când se citește în Biserică
Psalmul 129 se cântă la Vecernie, împreună cu psalmii de la „Doamne, strigat-am”, iar între versetele lui se intercalează cântările zilei. Aproape în fiecare seară, deci, Biserica rostește „Dintru adâncuri”. E un psalm al serii, al sfârșitului de zi, când omul își vede mai limpede greutățile.
Pentru ce îl citesc credincioșii
Psalmul 129 se citește în deznădejde și în depresie, după o greșeală grea, în boală și în ceasurile de veghe. Mulți îl citesc și pentru cei adormiți, pentru că vorbește despre răscumpărare. Dacă greutatea pe care o purtați e vina față de voi înșivă, vedeți rugăciunea pentru iertarea de sine . Pentru tristețea care nu trece, rugăciunea în depresie și deznădejde . Iar alți psalmi pentru cei suferinzi sunt adunați în ce psalmi se citesc în vreme de boală .
Alături de el, merită citit și Psalmul 142 , strigătul omului încolțit, și Psalmul 50 , psalmul pocăinței.
Întrebări frecvente
Î: Pentru ce se citește Psalmul 129?
R: În deznădejde, în boală, după o greșeală grea și în vremurile de așteptare. Mulți îl citesc și pentru cei adormiți. Este psalmul nădejdii în mila lui Dumnezeu.
Î: Când se citește Psalmul 129 în Biserică?
R: La Vecernie, între psalmii de la „Doamne, strigat-am”, aproape în fiecare seară.
Î: Cum începe Psalmul 129?
R: „Dintru adâncuri am strigat către Tine, Doamne, Doamne, auzi glasul meu.”