ghiduri

Tatăl nostru: ce cerem în fiecare dintre cele șapte cereri

Publicat: 4 min citire ·Andrei Munteanu

„Tatăl nostru” este rugăciunea pe care ne-a învățat-o Hristos și pe care o spunem la rugăciunea de dimineață și de seară și la Liturghie. Are o adresare, șapte cereri și o încheiere. Primele trei cereri privesc pe Dumnezeu, iar următoarele patru privesc nevoile noastre.

Textul rugăciunii

Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-se numele Tău, vie împărăția Ta, facă-se voia Ta, precum în cer așa și pe pământ. Pâinea noastră cea spre ființă dă-ne-o nouă astăzi, și ne iartă nouă greșalele noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri, și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău. Că a Ta este împărăția și puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea se găsește în Evanghelii, la Matei și la Luca. La slujbe, încheierea cu slava Sfintei Treimi o rostește preotul.

Cele șapte cereri

Explicațiile de mai jos urmează două texte de pe Doxologia: schița Protos. Ioan Dumitru Popoiu și un fragment din Sfântul Nicolae Velimirovici.

1. Sfințească-se numele Tău. Numele lui Dumnezeu să fie sfințit, nu hulit. Prima cerere nu cere ceva pentru noi, ci pentru Cel căruia ne adresăm.

2. Vie împărăția Ta. Sfântul Nicolae Velimirovici precizează că este o împărăție părintească, nu una tiranică. Dumnezeu este numit „Tată”, iar împărăția Lui este a unui Tată.

3. Facă-se voia Ta, precum în cer așa și pe pământ. Voia Lui să se facă între oameni, așa cum se face în ceruri între îngeri. Aceleași două lumi, cerească și pământească, apar în împărțirea cererilor: primele trei sunt pentru lumea cerească, celelalte pentru cea pământească.

4. Pâinea noastră cea spre ființă. Protos. Popoiu leagă expresia de Euharistie: cuvântul grec *epiousion* trimite la *ousia*, adică ființă. Pâinea de care vorbim nu este numai cea de pe masă, ci și cea care se primește la Liturghie. Dar textul nu uită nici hrana materială. Velimirovici, la rândul lui, vede aici o pâine „spre ființă”, ferită de lux, de lăcomie și de iubirea de sine.

5. Iartă-ne nouă greșalele noastre, precum și noi iertăm. Iertarea dintre oameni este condiția iubirii aproapelui. Nu e un decret care șterge greșelile, spune Popoiu. Iertând, omul se aseamănă Celui care iartă. Despre iertare în familie, vezi rugăciunea pentru iertare și împăcare în familie .

6. Nu ne duce pe noi în ispită. Nu înseamnă că Dumnezeu ne-ar trimite ispita. Popoiu o înțelege ca lăsare a omului în voia lui Dumnezeu, singura cale de a se feri de ispită și de rătăcire. Velimirovici vorbește despre ispita care vine din poftele trupului și din cursele diavolului.

7. Izbăvește-ne de cel rău. Izbăvire de vrăjmașul cel viclean, care vrea să ne otrăvească cu rele și să ne tragă la el.

„Tatăl nostru” în fiecare zi

Protos. Popoiu observă un lucru pe care îl știm cu toții: rostită în fiecare zi, rugăciunea riscă să devină un lucru făcut din obișnuință. Leacul pe care îl propune nu e să o spunem mai rar, ci s-o rostim mai încet, cu înțelegerea fiecărei cereri. Dacă pentru dimineață și seară ai nevoie de o rânduială, vezi rugăciunea de dimineață ortodoxă și rugăciunea de seară ortodoxă . Cine nu găsește cuvinte poate citi cum ne rugăm când nu găsim cuvinte , iar cine vrea o rugăciune scurtă, rugăciunea lui Iisus .

Pentru un loc fix de rugăciune în casă, vezi și colțul de rugăciune de acasă .

Surse

Întrebări frecvente

Î: Câte cereri are Tatăl nostru?

R: Șapte: sfințirea numelui, venirea Împărăției, facerea voii lui Dumnezeu, pâinea, iertarea greșalelor, neducerea în ispită și izbăvirea de cel rău.

Î: Ce înseamnă „pâinea cea spre ființă”?

R: Potrivit Protos. Popoiu, expresia trimite la Euharistie: *epiousion* vine de la *ousia*, ființă. Textul amintește și hrana materială.

Î: Dumnezeu ne duce în ispită?

R: Nu. Cererea înseamnă să nu fim lăsați să cădem, nu că Dumnezeu ne-ar trimite ispita. Protos. Popoiu o înțelege ca încredințarea totală a omului în voia lui Dumnezeu.

Î: De ce spunem „precum și noi iertăm”?

R: Pentru că iertarea reciprocă este condiția iubirii aproapelui. Iertând, omul se aseamănă Celui care iartă.

Î: Cine a scris Tatăl nostru?

R: Rugăciunea ne-a dat-o Hristos. O găsim în Evanghelii, la Matei și la Luca.

AM
✓
✦ Autor
Andrei Munteanu
Culegere și îngrijire

Teolog, editor al colecției Rugăciuni Sănătate, la care scrie din plăcere. Culege rugăciunile, acatistele și psalmii din edițiile tipărite ale cărților de cult — Ceaslov, Molitfelnic, Acatistier, Psaltire — și le îngrijește înainte de publicare.

Articole înrudite

ghiduri
Rugăciunile zilelor săptămânii: ce pomenim în fiecare zi
Ce se pomenește în fiecare zi a săptămânii în Biserica Ortodoxă: duminică Învierea, luni îngerii, marți Sf. Ioan Botezătorul, joi apostolii, sâmbătă cei adormiți.
3 min
ghiduri
Ce este o Sfântă Taină: cele șapte Taine, pe scurt
Ce este o Sfântă Taină și care sunt cele șapte Taine ale Bisericii Ortodoxe: ce înseamnă fiecare, cum te pregătești și ce întrebări îi pui preotului.
4 min
ghiduri
Slujba de mulțumire după vindecare — cum o cerem
După o vindecare sau o încercare trecută, Biserica are o slujbă de mulțumire. Cum o cerem la preot, ce aducem, ce rugăciuni citim acasă și de ce contează.
2 min